marți, 4 martie 2014

Pozitia Asociatiei Profesionale Mediere Bucuresti - Ilfov

Pozitie Asociatia Profesionala Mediere Bucuresti - Ilfov
Buna ziua,
Va transmitem, un material care reflecta pozitia membrilor asociatiei noastre cu privire la comunicatul CdM, de mai jos.

O GREŞEALĂ RECUNOSCUTĂ, ESTE PE JUMĂTATE IERTATĂ !

Consiliul de Mediere merită felicitări pentru înţelepciunea şi receptivitatea de care a dat dovadă prin revocarea, în cadrul unei şedinţe extraordinare, a Hotărârii nr. 235 din 2014. Apreciem că această schimbare

miercuri, 26 februarie 2014

APMR solicita Consiliul de mediere abrogarea Hotararilor Consiliului de mediere nr. 235/2014 si 4911/2013, din motive de nelegalitate




ASOCIATIA PROFESIONALA A MEDIATORILOR DIN ROMANIA
COMUNICAT
Asociatia Profesionala a Mediatorilor din Romania solicita Consiliul de mediere abrogarea  Hotararilor Consiliului de mediere nr. 235/2014 si 4911/2013, din motive de nelegalitate.

EXERCITAREA PROFESIEI DE MEDIATOR
Legea 192/2006
Legea medierii si a profesiei de mediator defineste medierea ca  activitate de interes public. Interesul public a justificat reglementarea prin lege a conditiilor de furnizare a serviciului de mediere si reglementarea prin lege a profesiei de mediator.
Legea este cea care reglementeaza profesia de mediator.
Consiliul de mediere nu reglementeaza profesia de mediator ci pune in aplicare dispozitiile legii limitate doar la anumite aspecte ale profesiei de mediator.
Pe langa competentele de mediator necesare si suficiente prevazute de Standardul ocupational al mediatorului si dobandite prin cursuri de formare conform Art 7 lit f din Lege, legea prevede si alte conditii pentru a furniza serviciul de mediere.
Acestea sunt precizate in Art 7 lit a-e  si g-conditia de a fi autorizat.
Prin indeplinirea conditiilor Art 7 se dobandeste calitatea de mediator autorizat sa furnizeze servicii de mediere intr-o forma economica precizata de Lege, anume una din formele de exercitare a profesiei de mediator.
Dobandirea calitatii de mediator autorizat sa furnizeze serviciul de mediere prin formele de

joi, 20 februarie 2014

American Institute of Romania - Scrisoare colegi mediatori. Raspuns CM Modificari. Argumente Promovare legislativa.


American Institute of Romania

Scrisoare colegi – Comitet Initiativa

Stimaţi COLEGI,

De curând, Curtea Constituţionalã – luând în consideraţie şi sugestiile Comisiei de la Veneţia - a respins unele propuneri de modificare a Constituţiei, care încãlcau principiile Statului de Drept prin limitarea unor drepturi si libertãţi civile. În mod firesc, se naşte întrebarea: „Dacã Parlamentului – care reprezintã Puterea Legislativã in Stat, nu o oarecare instituţie de nivel administrativ - nu-i sunt permise asemenea derapaje, cum îşi permit domnii din Consiliul de Mediere sã atenteze la aceste principii sacre ?!”
Probabil cã, influenţaţi de exemplul unor iluştri parlamentari care tot încearcã sã-şi facã legi pentru ei si grupurile lor de interese, membrii actualului Consiliu de Mediere iau tot felul de Hotãrâri în contradicţie cu principiile Statului de Drept care stau la baza democraţiei, cu legile care guverneazã economia de piaţã si, în ultimã instantã, chiar cu Constituţia.
A. Anul trecut, Consiliul a emis Hotãrârea prin care OBLIGÃ mediatorii sã se înscrie într-o asociaţie profesionalã, încãlcând prin aceasta DREPTUL LA LIBERÃ ASOCIERE :

Art. 40 - (1) din Constituţie: Cetãţenii se pot asocia liber în partide politice, în
sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.
În timp ce, în alte state, mediatorii – prin propria lor voinţã - se îndreaptã cãtre asociaţii care le oferã şansa sã progreseze profesional pentru a se putea afirma în carierã (organizaţiile respective punându-le la dispozitie diverse proiecte şi programe), în România mediatorii sunt obligaţi de cãtre aceşti domni, direct sau prin grupurile de interese pe care le reprezintã, sã cotizeze la asociaţiile lor, fãrã sã le ofere nimic în schimb ! Atunci, de ce trebuie sã facem parte din nişte asociaţii ?!
Asociaţiile profesionale din alte ţãri sunt conştiente cã, ajutându-şi membrii sã progreseze, se ajutã pe ele însele, deoarece – în ultimã instanţã – aceştia le vor reprezenta în relaţiile cu publicul şi le vor spori reputaţia. Dar, pânã când asociaţiile din România vor ajunge la acest grad de conştientizare şi implicare pro-activã, este rolul Consiliului sã acţioneze în acest sens, dar prin proiecte concrete, nu prin mãsuri coercitive, fãrã nici un impact asupra calitãţii serviciilor de mediere.
Mai mult chiar, hotãrârea respectivã interzice apartenenţa la mai multe organizaţii !?... deşi, presupunând chiar cã mediatorii ar avea de învãţat ceva prin simpla cotizare, cum este posibil sã gãseascã tot ce au nevoie în carierã doar într-un singur loc ?! În realitate, odatã ce nişte personaje au pus mâna pe un mediator, nu mai doresc sã-l scape din mânã, cum s-ar putea întâmpla în cazul în care acesta ar descoperi cã existã si alte opţiuni; adicã, ne-am întors la „legarea de glie” a iobagilor din feudalism !
Liderii Mediatori care doresc sã fie utili nu doar propriilor organizaţii, dar şi pentru cauza Medierii în România, ar trebui sã propunã Consiliului proiecte viabile (inclusiv unele care sã includã traineri şi materiale relevante din strãinãtate), atrãgîndu-şi adepţi prin ce le oferã, nu prin mãsuri coercitive; iar aceste proiecte sã fie selecţionate pe bazã de concurs, în deplinã transparenţã; în felul acesta s-ar lansa o competitie liberã la nivel naţional, în cadrul cãreia mediatorii vor avea opţiuni, iar efectul va fi unul benefic, atât asupra asociaţiilor – care-şi vor spori vizibilitatea – cât şi asupra calitãţii serviciilor de mediere pe ansamblul breaslei; adicã, exact ce pretinde Consiliul cã ar dori sã facã acum, dar utilizând simple